De dorul tău luminile din soare
Mereu se sting și se aprind mereu
Ți-am modelat suspinele la greu
Să fie clipa mai înălțătoare.
Pentru tine am sculptat cuvinte
Și le-am dat o formă, într-un poem
Să oglindească o dragoste fierbinte
Un cântec cu accente de boem.
Noblețea mea cu sufletul cât cerul, Ți-am scris în palmă: "Tu mi-ai fost îndemnul"
Când raze mari de soare au venit Să îți lumineze chipul dezvelit.
Măritul țărm cu scoicile în soare Întâi un val și prima sărutare
- N-ai vrea să simți și azi acei fiori? Cea mai frumoasă zână dintre flori!
Iubito, timpul suntem noi, tu și eu Să umplem spații cu mărgăritare
De dorul tău luminile din soare Mereu se sting și se aprind mereu.
Autor Ismail Sorin
