Nu ne pedepsi, părinte
Pe noi ce rostim cuvinte
Când păcatele-s cât zgura
Tu te ocupă cu Scriptura.
Caută paragraf să ierți
Și pe noi să ne deștepți
Și ne apără cel Mare
Să nu cădem în pierzare
Într-o noapte adâncită
Ceții, viscolului, fricii.
Pe Pământ o asumare
Viața noastră trăitoare...
Și apoi ne-am ridicat
Pân’ la cer crucificat.
Nu ne osândi mai tare
Noi, cu faptele precare
Harul, marele prelat
Fiecăruia l-ai dat.
L-am primit, l-au refuzat
Iartă-ne, tu Împărat.
Ne-ai deschis tainele Tale
Stâncă vieții încercare
De la viața înrobitoare
La lumina Ta cea mare.
Autor: Ismail Sorin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu