vineri, 26 mai 2023

Podul

                  Podul

Viața noastră – i ca un pod

Trecem maluri s – avem rod

 Iar furtuni pătrunzătoare

 Ne – ațin căi înfloritoare .

Trecem, trecem și trecuți

 Un destin ai să înfrunți

 E un mal care promite

 Vise noi , făgăduințe .

 Să privești apa cum curge

 Valuri mici nu te – or atinge

 Iar atunci înalți privirea

 Căci la cer este iubirea.

 Un mal ca un răsărit

 Pentru țelul ce – ai gândit.

 Ordinea se schimbă – n lume

 Tu ce mal alegi anume

 Cel pierdut sau uniform?

 Sau cauți malul cu splendoare

 Punte vieții stătătoare.

 Unii aleg ca să priceapă

 Alții nu pricep s – aleagă

 Și de n- a ieșit cum vrei

 Se coboară semizei.

 De vină – s toți predecesori

 Ei sunt mari încuietori

 De la Romulus și Remus

 Pân' la cei cu gaudeamus.

 Pe o stâncă visătoare

 Stau și păsări călătoare

 Rămurea de gând frumos

 Alegi calea cu întors

 Sau din câte – s oferite

 Tu ții drumul spre înainte.

 Pe un pod pe care trece

 Viața are multe trepte

 Cauți un mal ocrotitor

 Sau pe cel cu drum ușor ?

 Cât de mult face o ploaie

 Când seceta te despoaie !

 Viața unui rost pierdut

 Își ia timpul în mormânt

 Iar ce vine din trecut

 Ori e sfânt , ori e pământ.

 Unii merg vor să mai vină

 Ceilalți nu au nici o vină

 Mai coboară când mai urcă

 Scara vieții o confundă.

 Din materii reunite

Se nasc scopuri împlinite.

 Vin vremuri sub cer de nea

 Oștiri de umbre vor cădea

 Omul cu păcat mănos

 E – albit de cerul luminos

 Te împresoară o suferință

  Tu ai sprijin în credință !


  Autor : Ismail Sorin


marți, 8 noiembrie 2022

CUVINTE

Din o mie de cuvinte 

Patru sute sunt morminte 

O sută–s pentru Cuvânt

Uneori nici chiar atât.


Două sute sunt cu stare 

Răsfoind singurătăți

Peste ramuri în cetăți

Pentru zile trecătoare.


Două sute zbor în vânt

Înaripate , grăitoare 

Au totuși un conținut.


Și rămân o sută alese

Care arată ce – ai trudit

În viața ce ai trăit.


Autor: Ismail Sorin

sâmbătă, 22 octombrie 2022

Maria

         

Fiul tău în suferință

Schimbă era cu putință

Când prorocii au vestit

Ei , Fecioara , te - au numit.


Pânza templului s – a rupt

Și lumina a scăzut

Maria în plânse rânduri

Porți durerea sa în gânduri.


Nu – i de ajuns cuiele – n mâini

Și piroanele – n picioare

Pătruns de sulița cea mare

Ți - a plâns sufletul mai tare.


Maria , în fior de dor

Fii mama noastră a tuturor

Las’ durea pentru voi

S – o împărtășim și noi.


Trec milenii, se vor duce

Noi vom fi părtași la cruce

Lacrimile tale în zare

Spălau nedreptatea mare.


Iară crucea – i ca o poartă

A curs sânge care iartă

Pe tâlhar l - a mântuit

Și tu poți fi mântuit !



Autor: Sorin Ismail


joi, 13 octombrie 2022

Stelele

Stele în amurgul lor

Au căzut în viitor 

De pe bolta cu căzute

Au răspuns atât de multe.


Să lucească numai lor 

În sclipirile polare

În spații extra stelare

Și omului iubitor.


Dintre stele , fulgi de nea 

Când izvoarele țâșnesc 

Se naște aleasa ta.


Pentru steaua ce - o iubesc

Gingașă ca fericirea

Ani lumină se topesc.


Autor : Sorin Ismail 




duminică, 2 octombrie 2022

Iertare

 

Părinte ce – ai văzut la noi,

Necredincioși și tot mai răi,

Și atâtea vieți de câte ori ?

Când numele ți – am lepădat

Tu cerul lunii l – ai păstrat.

Noi otrăvitele săgeți

Iar tu cu dragoste ne ierți

Căci cerul nu se dă bătut

Când fapte rele am făcut .

El te iartă și te învață

Cum să nu greșești în viață

Îți aplică cu măsuri

Biblicele învățături .

Fie ploaie sau răcoare

Fie piatra de încercare

E nădejdea ce nu moare .

Noi din viscol am ieșit

Cu glas sfânt împărtășit

Iară tu dar minunat

Pentru toate ne – ai iertat.

Când copii păcătuiau

Tați și mame se rugau

Cu vrednică închinare.

Dumnezeu lumina mare

Raza sutelor de soare

Tu ne – ai șters păcatele

Ne  – ai iertat și faptele

Celui mare cu știință

Îi mulțumim cu umilință .

Autor : Ismail Sorin

vineri, 30 septembrie 2022

Anotimpurile

 Să iubești vara din toamnă 

 Iarna aduce primăvară 

 Primăvara la sosit 

 Vede verde înflorit.


Vara cu toți la cosit 

Lanuri galbene șiroaie 

Flori oglindă către soare ,

Pentru zile ce - am trudit.

 

Livezi și ogoare pline 

Dăruiesc un început 

Toamna vine cu împlinire. 


Iar în iarnă am tăcut 

Răsfoind în calendare 

Alb îngheț s - a așternut.


Autor : Ismail  Sorin





miercuri, 28 septembrie 2022

Rugăciune

 

Nu ne pedepsi, părinte

Pe noi ce rostim cuvinte

Când păcatele-s cât zgura

Tu te ocupă cu Scriptura.

Caută paragraf să ierți

Și pe noi să ne deștepți

Și ne apără cel Mare

Să nu cădem în pierzare

Într-o noapte adâncită

Ceții, viscolului, fricii.

Pe Pământ o asumare

Viața noastră trăitoare...

Și apoi ne-am ridicat

Pân’ la cer crucificat.

Nu ne osândi mai tare

Noi, cu faptele precare

Harul, marele prelat

Fiecăruia l-ai dat.

L-am primit, l-au refuzat

Iartă-ne, tu Împărat.

Ne-ai deschis tainele Tale

Stâncă vieții încercare

De la viața înrobitoare

La lumina Ta cea mare.

Autor: Ismail Sorin


sâmbătă, 24 septembrie 2022

Toamna

       

Vine toamna, crengi pustii

Frunze galben ruginii 

Frumos verde au avut 

În ținutul cald , trecut.


Iar acum mai pătimaș 

Noaptea în singurătate

Nostalgii pe - alei pătate 

Se despart cu bun rămas.


Frunza cade printre noi

Spre sfârșitul început

În vânt și udat de ploi .


Nici un cântec fredonat 

Muzele în straie noi 

La un ceas glorificat .


Autor : Ismail Sorin







marți, 20 septembrie 2022

M-am născut

M – am născut lângă o stradă

Cu izvoare reci și dulci

Drumul ei ducea în centru

Spre înălțimea unor cruci .


Și cum junii ani  trecură

Se dictează în natură

Forumul cel aplicat

Anii vin, ani au plecat .


Mi – a venit în zi cu rouă 

Să tai luna pe din două

Să o prind pe înserat 

Când din nori s – a arătat.


Nu știam că jumătate 

Merge spre moarte cu acte 

Căci de n – o iubești întruna

Jumătatea nu – i nici una.


Să o fi furat pe toată 

Pe – a pământului nepoată

Nu să bat în toba vieții

Să fac zgomot dimineții.

N - am să mai împart procura

Îmi dau suflet pentru una.


De atunci , nu mai tai lună

Nici mai rup flori din cunună

Nu mai stau îmbrățișat

În lan cu pământ uscat.

Și trăiesc să văd mirese 

Firul vieții cum se țese.

Trec frumos pe lângă toate 

Ca un om cu multă carte.


Mă ridic străbat lumina 

Când apare  întunecimea.

Cum revarsă unii ura

La natură – i și măsura.

Se înec  zile curate 

În mocirla celorlalte.


Doamne tu cu o misivă 

Pe cinci nopți le faci grădină

Și așezi două cu sare   

Pentru unda călătoare

Atunci foamea  s – a sfârșit

Și Omul a biruit.


Iar când vezi malul în soare

În lumina orbitoare

Ți se pare c – ai ajuns

Însă valul te – a răpus.


Pentru suflet și lumină 

Sunt în arc săgeți cu ziuă

Valul rău să nu te ia 

Să veghezi cu dragostea. 


Iar iubirea cer cu soare 

Cu cosițele bălaie 

Dar și cel șaten sau negru 

Se întâlnesc l - același templu. 


Iar la locul după slujbă

Stau și cei cu roba lungă 

Dar și cei care sunt sare 

A pământului splendoare.


Nu mai strig , nu mă aprind 

Cu iubirea pot să  înving

Lumea un pământ rebel

Se sting licăriri în cer ...

Și tu ești mai frumoasă !


 Atunci când plânge  și o  săruți 

Se întoarce valul peste munți

Și orice chin oricât de mare

E  o  pace  între hotare.


De aceea scriu și scriem 

Amintiri și recviem 

Să nu – și uite gloata , glia 

Geniul ce – i poezia.


Autor :  Ismail  Sorin 


miercuri, 14 septembrie 2022

Mama

 

Mamă templu ca un soare

Pildă cu mărgăritare 

Caldă ca o zi de vară 

Amintirile coboară .


Mama sufletului bun 

Prin furtuni ai mers pe drum 

A plouat , apoi a nins 

Astăzi cerul ți - e deschis .


Mama bunului rămas

Fericirea - i ca un ceas 

Numai , numai c - a venit

A plecat necontenit.


Mamă la sfârșit de drum 

Fiii , fiicele - ți rămân

Să contemple zările 

Și pe  întins culorile .


Peste margini de lumină 

Peste flori care suspină 

Pe înțelesul tuturor 

De tine mamă ne e dor


Din nădejde și din vise 

S - au făcut istorii scrise 

Din mileniile mari 

Tot ce - i scris poți să le ai

Ne - am rugat la veșnicii

Pentru a fi mândri copii

Vom da timpul înapoi

Mama, tu să fii cu noi.

 

 Autor : Ismail Sorin



miercuri, 31 august 2022

🇷🇴Cântec românesc 🇷🇴

 

Avem în suflet credința

Istoria noastră - i un dar 

Moldova , Ardealul și Țara 

Sunt torțe de jertfă - n altar 


     Să cinstim arcul Carpați 

     Inimile noastre frați 

     Cântăm Dunărea măiastră

     Și marea cu val , albastră 

     Prețuim munții și dealul 

     Și câmpiile , hotarul 

     Închinăm un gând și noi 

     Sufletelor de eroi.

     Iară limba ta române 

     Limbă ca un vers anume 

     E plăcută și-adorată 

     Ca o floare parfumată.

     Tu întinzi brațele-ți tari

     Prietenilor solidari.

     Și pe toți să ne îmbie 

     Briza zilei ce adie 

     În frumoasa Românie !


Sunt torțe de jertfă - n altar 

Moldova , Ardealul și Țara 

Istoria noastră-i un dar,

Avem în suflet credința.

      

Autor :  Ismail  Sorin





       



Veneția

Voi dezveli un tablou cu stimă de sine Cântecul și arta să-i faci prieteni cu tine În lagună-i albastru ce-i scris în istorii Minunea din ma...